Articol adresat parintilor:
Copilul apare de obicei in viata parintilor sai fara instructaj sau un manual de instructiuni si asta da peste cap viata acestora. Cand ne pregatim sa devenim parinti, pentru a face mai usor tranzitia catre aceasta noua etapa de viata, avem nevoie sa ne pastram active cateva calitati specifice copilariei: deschidere, flexibilitate, candoare, naturalete si foarte multa rabdare.
Programarea noastra ca parinti si a dezvoltarii ulterioare a copilului pe etape de varsta nu face decat sa puna obstacole intre noi si copii. Va trebui sa anihilam aceasta programare si sa ne conectam cat mai natural la nevoile copiilor. El simte o nevoie imperioasa sa fie insotit in lumea lui , sa ne simta cat mai aproape de el, sa il validam in permanenta, sa ii permitem experimentarea placerilor, pastrarea originalitatii si unicitatii sale, sa-l asculatam si sa-l observam in permanenta cu inima, intuitia si latura noastra ludica.
Este foarte important sa renuntam la tot ce am invatat ca adulti (uneori) pentru a ne intelege cu adevarat copilul. Pentru ca ei, copiii, reprezinta universul nostru deplin si inedit: candoare, libertate, sensibilitate, creativitate si o intuitie nativa desavarsita. Este important sa mentionez ca ei vin pe lume cu aceste calitati, iar rolul nostru, ca parinti este cat se poate de simplu: sa le observam, sa le validam si sa le cultivam in permanenta, sa le dezvoltam cat de mult putem pe tot parcursul vietii.
Noi, parintii-adulti, avem in interiorul nostru si o parte din propria noastra copilarie. Adica detinem deja cheia succesului fara sa constientizam insa acest lucru. Cand devenim parinti ar trebui sa ne conectam la acest copil interior pentru a ne reactiva propriile resurse latente. Latura noastra ludica este extrem de valoroasa si ea reprezinta o resursa inepuizabila.
Din pacate, de cele mai multe ori, responsabilitatile, grijile, educatia, viata, cultura si chiar societatea ne anesteziaza aceste simturi si trairi primare pe care le aveam in copilarie si care ne-ar fi de folos in relatia parinte-copil. Prin urmare va invit sa ne conectam la simturi, la limbajul non-verbal al copiilor, sa ne accesam intuitia, candoarea, expresivitatea si observatia autentica pentru a ne intelege proprii copii. Astfel vom intra in lumea lor in cel mai natural mod cu putinta si le vom inlesni o dezvoltare armonioasa si in conformitate cu nevoile lor si nu cu niste tipare prestabilite.
Este important sa-i insotim in lumea lor ori de cate ori avem ocazia si sa ne bucuram impreuna de farmecul povestilor. Ei au nevoie imperioasa de acest lucru mai presus de reguli, restrictii si autoritate. Pentru a se simti intelesi, iubiti si acceptati uneori, doar vocea, privirea sau mangaierile noastre le confirma existenta pe taramul magiei si in candoarea copilariei.
Empatia, autenticitatea in actiuni, promisiuni si sentimente, dezvinovatirea copiilor, implicarea lor constanta in luarea deciziilor, in activitati si gasirea unor solutii va dezvolta gandirea si imaginatia copiilor pentru ca mai tarziu sa fertilizam terenul pentru adultul in devenire, facadu-l independent, increzator in sine, empatic si autentic prin intelegerea si validarea lui in orice situatie. Cum putem face asta? Prin naturalete, flexibilitate, rabdare si candoare.
Prin urmare, va doresc mult success in rolurile de adulti, parinti si copiii pe care le indepliniti zi de zi!
Articole asemanatoare
02/10/2024
Hai să ne distrăm împreună!
07/10/2024
Provocările adolescenței la fete
05/09/2024
Back to school!
11/03/2024
Criza de furie (tantrum) la copii
27/02/2024
Sfaturi pentru părinți cu copii cu ADHD
05/12/2023
Activități pentru copiii cu ADHD
25/08/2023