ONLINE sau FATA IN FATA
Respectam regulile de igiena si confidentialitatea datelor cu caracter personal
Intelegerea emotiilor se refera la capacitatea de a identifica si denumi corect starile emotionale, atat proprii, cat si pe cele ale celorlalti, dar si la capacitatea de a face discriminari fine intre intensitati diferite ale aceleiasi stari emotionale, in special a celor mai “subtile” – de exemplu, starea de nervozitate a unei persoane, care poate fi mai mult sau mai putin evidenta pentru ceilalti. Este vorba, in fapt, despre dezvoltarea capacitatii de a “citi” starea emotionala a celorlalti dincolo de modul in care acestia se manifesta verbal sau comportamental. Aceasta abilitate incepe sa se dezvolte mai ales dupa 4-5 ani, dupa ce, din punct de vedere neurologic, copilul a atins pragul de maturitate necesar pentru a intelege ce gandesc alte persoane din perspectiva lor personala (“teoria mintii”).
Exprimarea emotionala include manifestarea emotiilor prin comportamente non-verbale (mimica, gestica, etc) si verbale (utilizarea cuvintelor potrivite, tonalitatea si prozodia limbajului, modularea limbajului pentru a exprima corect starea emotionala etc).
Autoreglarea emotionala consta in dezvoltarea capacitatii de autocontrol a emotiilor, astfel incat comportamentul copilului sa fie adaptat la cerintele vietii sociale. Autocontrolul inseamna abilitatea de a inhiba sau de a modifica starea emotionala in functie de context. Aceasta este o abilitate care se imbunatateste odata cu varsta si care incepe sa devina vizibila treptat abia dupa 5-6 ani, odata cu maturizarea lobului frontal al creierului respunsabil de acest lucru.
Inteligenta emotionala la copii este hotaratoare in procesul de formare al acestora. Reusita lor in viata este determinata de gradul de dezvoltare al inteligentei emotionale. Aceasta se dezvolta in copilaria mica, imediat ce copilul incepe sa-si dezvolte limbajul si poate comunica cu cei din jur, prin educarea acestora in acest scop. Astfel, perioada prescolara este hotaratoare in procesul de dezvoltare si educatie al inteligentei emotionale, copilul invatand vocabularul emotiilor, asocierile dintre contexte si emotii, mimica fetei, exprimarea faciala a emotiilor, decodificand o fata incruntata, una vesela sau una suparata, va invata cum sa reactioneze el la emotiile exprimate de cei din jur.
Pentru a sustine acest proces si pentru a facilita o dezvoltare emotionala optima, parintii au rolul hotarator. Dragostea si grija oferita din plin de cei din jur, de catre familie sustin construirea corecta a circuitelor neuronale implicate in dezvoltarea acestei abilitati. Ajutorul parintilor in formarea inteligentei emotionale la copiii mici consta in exercitarea comportamentelor ce au ca rol facilitarea empatiei, abilitatea de a purta o conversatie si controlul emotiilor. Aplicandu-se aceste metode, copiii invata sa comunice mai bine cu ceilalti, pot intelege cum sa-si asume esecurile si cum sa le depaseasca. Copiii tratati cu iubire si intelegere au capacitatea de a avea incredere in propriile forte, de a se adapta usor oricarei situatii si context si de gasi calea potrivita pentru a depasi momentele dificile.
Un alt rol important in dezvoltarea inteligentei emotionale il are joaca libera cu ceilalti copii. Joaca libera inseamna neingradirea cu reguli si cerinte impuse de catre adulti. A nu se confunda supravegherea copiilor cu impunerea regulilor stricte. Copiii vor fi supravegheati discret pentru a nu se creea situatii in care isi pot face rau, insa nu se va interveni asupra regulilor si tacticilor de joc adoptate de acestia. Prin intermediul jocului liber cu ceilalti copii, acestia invata sa-si trateze granitele interpersonale, sa negocieze intre ei, sa poata identifica esecul si sa-l poata gestiona, sa descopere reusitele si sa se bucure de ele, sa inteleaga puncte de vedere diferite si sa le accepte. Un punct important bifat prin adoptarea jocului liber este acela ca cei mici vor descoperi, vor intelege si accepta nevoile si trairile emotionale ale celorlalti copii, atat in cadrul jocurilor respective, cat si in alt context.
Prin stimularea si dezvoltarea inteligentei emotionale, copilul va capata o serie de aptitudini si abilitati necesare integrarii in societate si crearii contextului in care acesta se va dezvolta firesc si normal.
Inteligenta emotionala va ajuta copilul sa recunoasca ce depinde de el si ce depinde de ceilalti. El va putea sa-si integreze nevoile in comportamentele coerente adaptandu-le realitatii exterioare. Va avea capacitatea de a observa si intui sentimentele si nevoile celorlalti, putand astfel sa dezvolte relatii armonioase bazate pe recunosterea reciproca.
Inteligenta emotionala este hotaratoare in procesul de dezvoltare al fiecaruia dintre noi. Un copil dezvoltat intr-un mediu in care exprimarea sentimentelor se face firesc si normal, se va bucura pe parcursul vietii de un grad de inteligenta emotionala ce-i va facilita realizarea pe plan profesional si echilibrul pe plan personal.
