A fi parinte este cel mai greu job din lume. A fi insa parinte de copil cu autism este o lume plina de joburi. Esti mama/tata, terapeut, logoped, kinetoterapeut, partener de joaca, profesor, psiholog.
Terapia copilului tau nu incepe la ora 9 dimineata cu terapeutul x si se sfarseste la ora 17 cu terapeutul y. Terapia micutului tau incepe la trezire si se incheie la culcare.
Temerile generale ale parintilor:
-“are autism, ce fac? Mi s-a dat doar un diagnostic!”
Luati legatura cu o persoana specializata in lucrul cu copii cu autism. Daca nu cunoasteti (si e normal sa se intample asta!) cautati site-uri, intrebati pe forumuri, nu apelati la oricine din disperararea de a incepe cat mai curand terapia.
-etichetari (copilul meu va fi strigat toata viata “autistule, ciudatule!”)
Absolut toate problemele in viata au o solutie. Care fie va rezolva problema 90%, fie o va ameliora. Luptati sa aveti un copil cat mai aproape de normal, implicandu-va in recuperarea sa. Colaborati cu echipa de terapeuti pentru a transfera la dvs ceea ce invata cu ei. Rugati terapeutii sa va exemplifice cum trebuie sa reactionati in situatii de criza.
-“viata copilului meu nu va avea sens, nu va fi niciodata ca ceilalti copii!”
Nu va comparati copilul cu altii, nu va asteptati sa faca ceea ce fac copiii prietenilor, etc. Fiecare copil este unic. Iubiti-l pentru ceea ce este si incercati sa descoperiti ceea ce il face fericit (pictura, desen, muzica, dans, etc) Motivandu-l, ii dati un sens vietii sale!
–“nu-mi voi permite sa platesc terapia, deci nu are sanse de recuperare!”
Daca posibilitatile finaciare sunt limitate, potentialul copilului nu este direct proportional cu venitul dvs! Puteti fi terapeutii copilului dvs. Luati legatura cu o persoana specializata in lucrul cu copii cu autism si ea va va ghida munca. Terapia este invatare speciala, nu o operatie cu bisturiu! Fiti optimisti si tratati-va copilul ca pe unul tipic!
-“mi-e teama sa schimb terapeutii, chiar daca vad multe greseli pe care le fac!”
Nu perseverati in decizii, doar pentru ca va este teama de schimbare! Daca aveti dubii in ceea ce priveste modul in care se desfasoara terapia (terapeutii il forteza, il invata lucruri prea grele pentru varsta lui, va confruntati cu proteste extrem de puternice din partea copilului, observati balbaieli ale terapeutului la intrebarile pe care le puneti despre anumite subiecte referitoare la terapie, nu ezitati sa apelati la alt specialist. Nu va ganditi “poate asa trebuie sa faca! Asa o fi terapia ABA!”)
-“suntem parinti, de ce trebuie sa ne purtam cu copilul nostru ca si terapeutii? Rolul nostru este sa-l iubim!si atat.”
Rolul parintelui este sa isi invete copilul (sa-l educe) prin iubire. Nu sunteti rai daca sunteti consecventi si aplicati reguli de disciplina atunci cand copilul refuza sa cooperze cu dvs. Un terapeut bun va va ghida pentru a invata sa depasiti momentele dificile pe care le intampinati cu copilul.
Mergi cu fruntea sus cu copilul tau in parc, chiar daca stii ca va protesta la plecare, chiar daca stii ca nu se va juca precum ceilalti copii. Copilul tau nu este bolnav, si nici delincvent. Este un copil cu o tulburare care are nevoie de multa munca pentru a se recupera
-“Cand se va sfarsi cosmarul acesta? Cand se incheie terapia?”
Nimeni nu va poate da un raspuns sigur la aceste intrebari. Daca un specialist face afirmatii de genul: “in 6 luni va fi perfect normal/ nu va faceti probleme, va vorbi dupa 1 an de terapie, etc”, nu ezitati sa consultati un al doilea specialist. Luati ca exemplu situatia in care iubitul/iubita dvs va intreaba “cand ma vei iubi mai mult?” Poate el/ea sa va raspunda “dupa 2 sapt/3 luni/5 ani?” Nu asteptati miracole doar pentru ca sunt spuse de un specialist. Veti ajunge sa numarati zilele pana se fac cele 6 luni si realitatea va poate izbi direct in fata! Copilul dvs este un copil ca toti ceilalti, se dezvolta pe etape. Daca a invatat sa vorbeasca, nu inseamna sa va opriti acolo si renuntati sa il mai duceti la scoala! Totul are o continuitate.
-“Am aflat despre terapia prin masaj cu ulei de migdale/delfini/cai/medicatie Indiana/acatiste la Biserica/vizita la vrajiroare care descanta, etc, care imi garanteaza recuperarea copilului fara ABA, in foarte scurt timp”.
Din pacate, o tulburare nu se recupereaza printr-o vizita la un medic chirurg. Nu putem ajunge doctoranzi dupa ce am terminat gradinita. Nu bem 2 cani de apa sfintita la 7 ani si la 8 ani terminam facultatea de Medicina. Desi dau sperante, aceste zvonuri raman doar atat. Cautati sa aflati aplicabilitatea practica a oricarui zvon si experimentele stiintifice care care stau la baza rezultatelor promise!
