Oare aceasta afirmatie este adevarata? Exista vreo diferenta intre a sti sa vorbesc si a sti sa comunici? Comunicarea pentru cei mai multi reprezinta un cuvant banal, obisnuit, dar nu putini oameni au dificultati atunci cand trebuie sa relationeze cu ceilalti. Si aceasta nu pentru ca nu cunosc suficiente cuvinte sau nu stiu sensul lor, ci pentru ca in mintea noastra facem presupuneri, presupozitii si credem ca cei cu care vorbim stiu ceea ce gandim noi.
Ei bine…nu!
Sunt sigura ca ati intalnit de multe ori afirmatii de de genul: am presupus ca ai inteles de ce am spus asta; e la mintea oricui, ca trebuia sa intelegi asta; pentru ca tu faci asta de obicei, am presupus ca nu mai e nevoie sa-ti mai amintesc sa faci asta…
Comunicarea nu inseamna doar transmiterea unei informatii, ci sunt implicati mai multi factori:
– Ca sa existe o comunicare trebuie sa fie cel putin 2 persoane.
– Se realizeaza o comunicare cand una din parti vorbeste si cel putin una asculta. De multe ori ascultam selectiv, iar ceea ce auzim din mesajul primit trecem prin filtrul gandirii noastre si-l interpretam in functie de experienta pe care o avem fiecare.
– Exista comunicarea non-verbala si emotionala. Exprimarea bucuriei, tristetii, furiei printr-o postura corporala, gestica, mimica. Aceasta este bine observata si inteleasa cand cei ce comunica se pot vedea. Cand comunicarea este in scris, limbajul trupului si al emotiilor nu sunt vizibile si cea mai mare parte a comunicarii se pierde.
Atunci cand mesajul nu a fost inteles in felul in care si-a dorit cel ce l-a comunicat, apar conflicte, frustari si uneori chiar ruperea relatiilor.
Traim intr-o perioada in care se promoveaza tot mai mult comunicarea in scris (e-mail, sms, Facebook si alte cai de comunicare) si chiar utilul bancomat (nu mai apelam la o persoana din spatele unui ghiseu, ci pur si simplu mergem direct la un aparat, scanam factura si am rezolvat). Mai mult decat atat, putem sa ne facem cumparaturile de acasa, on-line, fara sa fie nevoie sa ne mai deplasam la supermarket, sa stam la rand, sa ne calce careva pe picior sau sa primim ,,o urare draguta’’.
De ce alegem sa comunicam astfel? Poate din lipsa timpului, din comoditate sau pur si simplu, evolutia tehnologiei. Ne bucuram ca obtinem mai mult timp, sau ar trebui sa avem mai mult timp, dar tot nu reusim sa petrecem timp unii cu altii.
Cred ca multi dintre noi realizeaza ca suntem deficitari in comunicare, ca nu mai avem asa multe relatii de calitate, parca nu mai reusim sa ne intalnim asa cum ne-am dori si chiar in familie (intre soti si intre parinti si copii) nu reusim sa comunicam suficient si eficient.
Ce putem face pentru a imbunatatii comunicarea?
– Chiar daca ne solicita ceva mai mult timp e bine sa alegem sa comunicam verbal pe cat e posibil fata in fata. Interactiunea de acest fel, ne apropie unii de altii, ne ajuta sa intelegem si sa simtim emotiile, trairile celuilalt, se creaza o relatie tangibila.
– Mesajul pe care vrem sa-l transmitem sa fie clar si concret. Fie ca vorbiti cu seful sau colegii de servici, cu partenerul sau copiii, folositi cuvinte simple si propozitii scurte.
– Nu trebuie sa facem presupuneri. De multe ori credem, ca cel cu care vorbim stie ce gandim, sau e pe aceeasi lungime de unda cu noi. E bine ca ceea ce gandim si vrem sa transmitem, sa verbalizam.
– Sa ne asiguram ca peroanei careia ii comunicam ne aude si ne asculta. Nu de putine ori se intampla ca cel, sau cei care ne aud, sa fie prezenti doar fizic (sau sunt la capatul celalalt al caii de comunicare),dar gandul lor e in alta parte.
– E bine sa cerem un feed-back, sa ne fie clar ca mesajul a fost inteles corect. Ori in timp ce comunicam, ori la sfarsitul discutiei, putem cere o confirmare interlocutorului nostru.
,,Comunicarea este miezul societăţii noastre. Asta ne face umani. ’’ Jan Koum
