Asa cum mentionam in articolul precedent, abuzul fizic asupra copilului face parte din tema generala „Abuzul si neglijarea asupra copilului” pe langa celelalte forme de abuz la care vom face referire in articolele viitoare.
Incepem asadar acest articol cu definitia abuzului fizic regasita in literatura de specialitate, data de Children’s Bureau din cadrul Department of Health and Human Services. Astfel, „abuzul fizic reprezinta raniri fizice neaccidentale (care variaza de la vanatai mici pana la fracturi severe sau deces) ca rezultat al inteparii, palmuirii, muscarii, scuturarii, sufocarii, aruncarii, imbrancirii, lovirii (cu mana, piciorul, batul, cureaua sau alt obiect), arderii sau prin alte moduri care ar putea afecta copilul (legare, sechestrare etc.) realizate de parinti, ingrijitori sau alte persoane care sunt responsabile de copil”. (1)
Abuzul fizic este exprimat prin diferite comportamente, gesturi aplicate copilului, cu intentie vadita, care au o incarcatura mai mica sau mai mare de violenta, manifestata predilect in directia victimizarii copilului cu scopul de a-l pedepsi, de a-l reduce la tacere, de a-l constrange spre a da curs unor orgolii personale ale adultilor, de a-l determina, prin abuz, sa practice anumite munci impovaratoare pentru varsta lui si multe alte exemple ce se pot regasi in aceasta relatie de tip infractional.
Abuzul fizic este reglementat in Noul Cod Penal, legiuitorul incriminandu-l ca infractiune, in diferite forme, in functie de gravitatea si consecintele acestuia asupra corpului persoanei.
Astfel, legiuitorul roman incrimineaza faptele de „omor”, „omor calificat”, „lovirea sau alte violente”, „vatamare corporala”, dar si „lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte”, ca infractiuni intentionate. (1)
Sintetizand din articolele din Noul Cod Penal ce fac referire la infractiunile mentionate mai sus, subliniem o parte din faptele incriminate: omorul savarsit pentru a inlesni sau a ascunde savarsirea altei infractiuni se pedepseste cu detentiune pe viata sau inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi – tentativa se pedepseste; lovirea sau orice acte de violenta cauzatoare de suferinte psihice se pedepseste cu inchisoare de la trei luni la doi ani sau cu amenda; fapta prin care se produc leziuni traumatice ce necesita ingrijiri medicale de cel mult 90 de zile se pedepseste cu inchisoare de la sase luni la cinci ani sau cu amenda – actiunea se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate. (2)
Fapta care a cauzat ca si consecinte o infirmitate, leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare mai mult de 90 de zile de ingrijiri medicale, sau punerea in primejdie a vietii persoanei se pedepseste cu inchisoare de la doi la sapte ani. (2)
Faptele mentionate mai sus daca sunt savarsite asupra unui membru de familie intra sub incidenta infractiunii de „violenta in familie”, in conformitate cu care maximul special al pedepsei se majoreaza cu o patrime. (2)
Abuzul fizic se poate exercita si in cadrul infractiunii de „lipsire de libertate in mod ilegal” care presupune ca o persoana este lipsita in mod voit, prin diferite mijloace, de libertate fizica, adica de posibilitatea de a se deplasa si actiona in conformitate cu propria vointa, fapta fiind mai grava atunci cand victima este minora, cand sanatatea sau viata persoanei lipsite de libertate este pusa in pericol, ori daca fapta a avut ca urmare moartea victimei. (1)
Comportamentul abuziv fizic este un raspuns agresiv sau ostil exagerat ce se poate intinde de la pedepse corporale excesive pana la comportamente extreme care pot pune in pericol viata copilului cum ar fi: arsurile de tigara, fracturile si hemoragiile interne avand consecinte grave asupra dezvoltarii copiilor.
In cadrul familiei, poate imbraca forma abuzului fizic, fapta savarsita de catre persoana care are obligatia legala de intrtinere, fata de cel indreptatit la intretinere, incriminata ca infractiune de „abandon de familie”, intr-una dintre modalitatile alternative prevazute de legiuitor, constand in parasirea, alungarea sau lasarea fara ajutor, cu expunerea la suferinte fizice sau morale ale victimei. (1)
O alta forma a abuzului fizic o poate constitui infractiunea de „rele tratamente aplicate minorului” atunci cand parintii sau orice persoana in ingrijirea careia se afla minorul, pun in primejdie grava dezvoltarea fizica, intelectuala sau morala a acestuia – de exemplu, lovirea repetata a copilului ce este diferita de caracterul izolat al unei corectii fizice aplicata pentru o greseala comisa de copil.
Este de asemenea important de mentionat faptul ca in Noul Cod Penal, cu privire la infractiunea de „rele tratamente aplicate minorului”, s-a introdus un element cu caracter de noutate, fapta putand fi savarsita nu doar de parinti si persoanele carora minorul le-a fost incredinttat spre crestere si educare, asa cum se prevedea in legea anterioara, ci „de catre orice persoana im ingrijirea careia se afla minorul”. (1)
Dincolo de incriminarea acestor fapte si raspunderea penala aferenta faptuitorului, ramane copilul – victima a infractiunii – cu psihicul incarcat de traume, impovarat de dureri, stigmatizari, marginalizare, cu relatii sociale deficitare si multe alte consecinte ce deriva din specificul acestui tip de abuz, cu efecte pe termen lung ce interactioneaza cu toate sferele vietii viitorului adult.
Asadar, printre efectele pe termen lung ale abuzului fizic asupra copilului enumeram:
→agresivitate si comportamen violent
→abuz de substante
→comportament suicidar si automutilare
→probleme emotionale inclusiv anxietate, depresie, ostilitate
→probleme interpersonale – sentimente negative de rusine, timiditate
→sunt afectate abilitatile scolare si vocationale
Prezentati-va cu copilul la psiholog daca observati:
→vanatai pe corpul copilului in mod repetat fara a putea fi considerate
accidentale
→teama si frica, aparent nemotivata, in raport cu un adult din viata copilului
→schimbarea comportamentului
→inchidere in sine, izolare
Bataia sau orice fel de agresiune fizica asupra copilului nu il educa si nu il dezvolta, ci ii distruge sufletul iar consecintele sunt grave atat la nivel individual, dar si ca repercursiuni negative in sfera sociala, atunci cand viitorul adult poate ajunge la comportamente autodistructive – orientate catre sine prin automutilare sau tentative de suicid, sau orientate catre altii, manifestand comportament violent asupra sotiei sau propriilor copii.
Studiile au aratat ca barbatii care in copilarie nu au asistat la violenta domestica, dar au fost abuzati fizic in adolescenta, au manifestat o rata de violenta de doua ori mai mare asupra sotiilor decat barbatii care nu au fost abuzati. (1)
De asemenea, barbatii alcoolici care au fost abuzati fizic se descriu semnificativ mai violenti cu sotiile lor decat barbatii alcoolici care nu au fost abuzati. (1)
Ajutorul oferit de psiholog in problematica abuzarii copilului poate fi major in raport cu dezvoltarea intelectuala si morala a acestuia ca viitor adult, in stabilirea valorilor sociale concrete ocrotite de lege, spre a manifesta compotamente favorabile integrarii in societate, interrelationarii optime cu semenii in diverse grupuri sociale si nu comportamente dezirabile social, ilegale, imorale sau ilicite.
Bibliografie:
1. Catalin Luca, „Expertiza psihologica a copilului abuzat/neglijat”, Bucuresti:
Editura Hamangiu, 2014
2. Noul Cod Penal http://www.just.ro/LinkClick.aspx?fileticket=Wpo7d56II%2FQ%3D
